Azi inima mea s-a rupt.Ca ai vrut s-o rupi,ca ai vrut s-o sfasii,acum e rupta.Si e inutila.Sta zvacnind pe covor,intr-o balta de sange plans.Cum sa-mi cos eu inima daca mi-e frica?Atat de brusc ai cojit-o de dor si de iubire,ca n-am simtit decat mirosul pielii arse.Am obosit,stii?Am obosit sa caut linistea in bratele tale,ca stiu ca n-o pot gasi.Si m-ai ranit.Nu stiu daca ai vrut sau nu,dar m-ai ranit.
Îmi pare rău să aud asta :( Nu vreau să fiu prea băgăcioasă, dar am trecut și eu prin asta și, deși mi-a luat ceva timp până să-mi revin, după asta, am luat acea întâmplare ca pe-o experiență în viață.
RăspundețiȘtergere