miercuri, 3 septembrie 2014

12:42

Eu nu te iubesc constant.Nu.Am momente cand imi vine sa iti torn pelin in cafea, sau sa te incui in beci, sau sa te bat cu un ziar in cap.Si neg in fata prietenilor, spunandu-le ca la un moment-dat o sa mi se acreasca sa stau langa tine.Le zic ca esti insuportabil, le zic ca esti cea mai incurcata persoana pe care o cunosc. Dar ei stiu.... Si tu stii.... Ca n-as putea vreodata pleca de langa tine.Oricat de incurcata ar fi iubirea asta pe care ti-o port, oricat m-as teme de faptul ca-ti vei face tatuaje pe ambele brate, si nu te voi mai putea duce acasa la tata.... Stiu doar ca nu m-as putea lasa de tine.E ca si cum as fi dependenta de droguri, e ca si cum m-as fi nascut stiindu-te pe tine... Cred ca daca as putea, as avea un master la cat de bine te stiu.Nu esti omul langa care ma vad cand ma imaginez peste ani. Esti omul fara de care n-as putea avea liniste, n-as putea avea sentimentul ca sunt acasa....Habar n-ai tu cate razboaie se duc in mine zi de zi. Cate calcule fac in minte, cate scenarii cu tine am in cap... E ca si cum as sari de pe bloc.Stii tu mai bine ce vreau sa zic cu asta.
Si culmea, pe cat sunt eu de panicata de grenada asta din mine, pe atat esti tu de calm, de parca ai fi stiut de la inceput ca asa o sa fie. Si daca stiai, de ce nu mi-ai spus?
Ce vreau sa zic defapt e ca... Esti lumina mea de la capatul tunelului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu