Dor de mama.Dor de tata.Dor de strada pe care de-atatea ori ma ascundeam de ploi, ma ascundeam de copilarie, ma ascundeam de teme, de griji, de ranile iubirii.Dor de parfumul pe care-l gasesc doar acasa.N-am inteles niciodata de ce plangea mama uneori, asa, parca fara rost, si cand o intrebam,imi spunea ca ii e dor de casa.Dar era acasa, nu?
Mama, inima mi-e arsa.Dorul de tine ma prinde cateodata pe cate-o strada laturalnica,si imi strange sufletul in pumni.Dor de casa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu